Dependenta de droguri tratata cu produse naturale CaliVita
Depedenta de droguri se datoreaza folosirii
substantelor toxice care modifica functionarea creierului determinand
o dependenta fizica si psihica.
Depedenta de droguri sau toxicomania sau farmacodependenta se defineste ca obiceiul de a
consuma in mod regulat cantitati importante de medicamente sau de
substante toxice susceptibile sa produca o stare de dependenta. Ea se
manifesta printr-o nevoie imperioasa de a lua unele droguri pentru
efectele lor euforizante, asemanatoare celor produse de alcool,
excitante sau halucinogene.
Cate ceva despre HASIS si MARIJUANA
Marijuana si hasisul provin din aceeasi planta - canepa indiana, sau
cannabis sativa. Marijuana se extrage de fapt din frunzele si tulpina
maruntite, iar hasisul din rasina razuita de pe plantele in floare.
Ambele pot fi deopotriva fumate sau mestecate. In primul caz, efectul
dureaza intre una si trei ore, iar in cel de-al doilea, patru pana la
zece ore, dar se face simtit mai greu.
Spre deosebire de alte droguri interzise de lege, hasisul si marijuana
au o proprietate neobisnuita - aceea de "toleranta inversa", fapt care
se traduce prin faptul ca dependentii au nevoie de o cantitate mai
mica de drog pentru a-i simti efectul decat cei care il incearca prima
data. Practic, aceste droguri actioneaza ca intoxicanti, relaxanti,
tranchilizanti, stimulenti ai apetitului si halucinogeni slabi, desi
efectele difera in functie de individ.
Consumul de COCAINA va poate costa scump
Cocaina este un vasoconstrictor, un stimulant al sistemului nervos
central si are capacitatea de a potenta efectele stimularii nervoase.
Aplicata extern, blocheaza impulsurile nervoase, producand o stare de
toropeala.
Efectele de scurta durata ale cocainei (aproximativ o jumatate de ora)
sunt: euforie, senzatie de energie psihica si incredere in sine.
Dependenta insa este foarte puternica, persoanei dependente de cocaina
fiindu-i necesare cantitati din ce in ce mai mari.
Efectele negative ale cocainei sunt multe si puternice: hemoragii
nazale, transpiratii reci, pierderi ale poftei de mancare, uneori
senzatia de gandaci care umbla pe corp, convulsii, varsaturi, soc
anafilactic si moarte. Toxicitatea cocainei nu este usor de apreciat;
chiar doze mici de drog, cu o umplutura nepotrivita sau ingerate de
persoane alergice la aceste substante, pot fi letale.
Consumul de droguri incepe in general in timpul adolescentei. Consumul
ocazional de droguri este deseori legat de senzatii noi sau de dorinta
de a-i imita pe adulti. Ea poate, de asemenea, sa raspunda unei nevoi
de excitatie creatoare sau sa reprezinte incalcarea unei interdictii.
Dupa aceste prime experiente, unii adolescenti devin consumatori
constanti de droguri, de care pot deveni rapid dependenti.
Mai multi factori pot contribui la aceasta modificare de comportament:
frecventarea altor grupuri de tineri care deja se drogheaza; un dialog
insuficient cu membrii familiei, in special cu parintii; probleme
psihologice personale precum anxietatea, timiditatea, o stare de rau
generala; o structura psihica cu tendinta spre excese; in fine
posibilitatea de a-si procura droguri cu usurinta in locurile
frecventate de tineri, de fapt controlate de “dealeri”.
Marea majoritate a persoanelor care continua sa consume droguri la
varsta adulta se marginalizeaza din punct de vedere social. Spre a
face rost de banii necesari pentru cumpararea drogului, toxicomanul se
misca in medii unde violenta, prostitutia si traficul constituie
regula. In fine, unii adulti iau droguri ocazional, in special
cocaina, pentru efectul ei psihostimulant.
Consumul repetat de droguri antreneaza o obisnuinta fizica a
organismului. Intr-adevar, drogurile interfereaza cu mecanismele
neurologice si biologice, in special cu substantele chimice care
transmit mesajele in celulele sistemului nervos (neurotransmitatori)
si se fixeaza pe receptori specifici ai creierului.
In stare normala, la acesti receptori ajung niste substante secretate
de organism, endorfinele, care au proprietati calmante si care induc o
senzatie de placere. Atunci cand organismul primeste cu regularitate
substante de tip morfina de origine exterioara (ca in cazul
utilizatorilor de heroina) productia interna de endorfine scade. Ca
atare, senzatiile de placere nu mai pot sa se produca, la un anumit
stadiu de intoxicatie, decat in urma unui aport din afara.
Efectele drogurilor asupra creierului se traduc prin confuzie mentala,
delir, halucinatii si adesea un comportament agresiv. Drogurile pot
provoca de asemenea tulburari digestive si cardiace, pot creste riscul
de obstructie brutala a unui vas sanguin (embolie), iar in cazul
administrarii intravenoase, favorizeaza aparitia diverselor infectii.
La doze foarte mari, ele pot fi responsabile de o intoxicatie acuta,
care cateodata conduce la moarte datorita unei supradoze.
Toxicomanii care folosesc seringa deja intrebuintata risca, in plus,
sa contracteze boli virale grave (hepatite B sau C, SIDA), care se
transmit pe cale sanguina.
In functie de efectul pe care il provoaca drogurile sunt clasificate
in patru grupuri. In cadrul lor se disting drogurile “tari” si cele
“usoare” in functie de gradul de dependent ape care il determina.
Primul grup cuprinde substantele numite “psohodepresive”, care
exercita o actiune de calmare, cateodata soporifica, si combat starea
de anxietate. Alcoolul, opiaceele (heroina), barbituricele,
tranchilizantele (sedative si hipnotice), dar si solventii precum
eterul si terbentina fac parte din acest grup.
Al doilea grup e format din substante numite “psihostimulente”:
cocaina si derivatul ei, crack-ul, amfetaminele, precum si ecstasy,
iar intr-o masura mai mica nicotina, cofeina si khat-ul.
Al treilea grup e cel al substantelor numite “psihodisleptice” cu
efecte halucinogene. Ele cuprind LSD si psilocybina (extrasa dintr-o
ciuperca mexicana), precum si hasisul.
In sfarsit, cel de-al patrulea grup de droguri e compus din unele
medicamente (atropine, antihistaminice) care pot avea efecte speciale
asupra psihicului sau, dimpotriva, stimulante) si pot determina
dependenta.
Dependenta este consecinta unui consum regulat si excesiv de droguri.
Cea psihica se manifesta printr-o nevoie imperioasa de a consuma
droguri, ce modifica activitatea mentala. In absenta drogurilor,
toxicomanul resimte o stare de disperare intensa. Dependenta fizica se
manifesta prin tulburari organice (stare de “lipsa”) din momentul in
care drogul nu a mai fost consumat: angoasa profunda, transpiratii,
varsaturi, accelerarea ritmului cardiac, confuzie mentala si chiar
halucinatii.
Produse naturale Calivita recomandate in
dependenta de droguri:
Immunaid
Noni
Liquid
Rhodiolin
<< back Inscrie-te
aici!
Recomanda unui prieten |
|
Nou |
|
Marturii
Iata cateva marturii primite de la consumatorii produselor Calivita ..
Sunt
mamica unei fetite de 9 ani si jumatate, pe nume Anca Alexandra
care, in urma cu trei ani, era tare slabuta si, asemeni multor
copii, acuza lipsa poftei de mancare |
|
|
Top produse
Bioharmonex
Communiguard |
|
|
